Miruță: lecțiile învățate de România în ultimii 4 ani, în contextul războiului de la graniță
Radu Miruță despre lecțiile învățate de România în ultimii patru ani, în contextul războiului de la graniță
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a abordat, marți, subiectul curajului manifestat de ucraineni în fața agresiunii ruse, marcând patru ani de la invazia Ucrainei. În cadrul discuțiilor, el a subliniat transformările radicale prin care a trecut apărarea națională a României în această perioadă de conflict. Miruță a menționat că țara noastră se află acum în proces de dezbatere a unei noi legi a Apărării în Senat, lege care a fost inițiată cu trei ani în urmă.
„Urmărind actualizările legii Apărării Naționale, observăm amendamente menite să reflecte realitățile de pe frontul din Ucraina. Sunt discutate subiecte precum utilizarea aeronavelor fără pilot și atacurile hibride, iar nevoia de adaptare la noi tehnologii a devenit urgentă. Este evident că, pe măsură ce războiul avansează, atât tehnologiile, cât și strategiile trebuie să se modifice rapid pentru a rămâne relevante,” a declarat ministrul Apărării pe canalul TVR.
Miruță a subliniat, într-o notă pozitivă, unitatea demonstrată de statele membre ale Uniunii Europene în fața acestei agresiuni. El a adus în discuție sprijinul semnificativ oferit de parteneri, subliniind că: „Dincolo de curajul soldaților ucraineni, există o solidaritate remarcabilă din partea membrilor Uniunii Europene și a Statelor Unite, demonstrând o unitate fără precedent.”
Ministrul a discutat, de asemenea, despre importanța creșterii capacităților de producție în domeniul apărării la nivel național, arătând că România are, în prezent, 21 de proiecte de înzestrare active prin mecanismul de finanțare SAFE. Aceste inițiative marcante au fost respinse anterior, dar acum devin un pas vital spre modernizarea infrastructurii de apărare.
„Sunt proiecte complexe, iar derularea lor este o provocare, mai ales având în vedere nevoile actuale. Industria națională de armament, deși învechită, poate fi revitalizată. Un număr semnificativ dintre acestea se vor realiza în România, iar eu sunt convins că acest mecanism va ajuta la reînvierea producției,” a evidențiat Miruță.
Întrebat despre provocările privind offset-ul în contractele de apărare, ministrul a explicat că dificultățile nu sunt tehnice, ci mai degrabă politice. „A fost mai degrabă o chestiune de viziune politică, care a ignorat o parte din angajamente. Din cele 21 de proiecte, unele vor fi realizate integral în România, altele parțial, dar există și o categorie ce necesită achiziții externe,” a adăugat el.
Miruță a menționat o observație îngrijorătoare: „La Ministerul Economiei, se găsesc locuri care ar putea fi folosite pentru producție, dar în care acum cresc copaci. Este esențial ca România să investească în tehnologie nouă pentru a putea răspunde provocărilor contemporane.”
În concluzie, ministrul a reafirmat angajamentul României față de apărarea națională, subliniind necesitatea unei colaborări fructuoase între stat, industrie și partenerii internaționali pentru a construi o apărare eficientă și adaptată la provocările actuale. Aceasta este cheia pentru asigurarea securității pe termen lung a țării noastre. România trebuie să devină un actor activ și inovativ, capabil să facă față oricărei amenințări viitoare.
