Moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Un eurodeputat aparținând AUR a decis să lanseze o provocare directe la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acuzațiile formulate nu sunt deloc ușoare: lipsă de transparență în gestionarea fondurilor publice și ingerință brutală în alegerile statelor membre. Oare câte scandaluri trebuie să mai iasă la lumină pentru ca cei din frunte să își asume responsabilitatea?
Acuzații grave și reacții inevitabile
Documentul care susține această moțiune abundă în acuzații grave, cu referire la decizii emise de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și alte instituții de control, inclusiv Parchetul European (EPPO). Iar când un sistem juridic de înaltă rang își întoarce privirea asupra acțiunilor unei entități, este clar că sunt motive întemeiate pentru a intra în alertă.
Principalele reproșuri
1. Lipsa de transparență în achiziția vaccinurilor Pfizer
Refuzul de a furniza mesajele care au circulat între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, ridică multe semne de întrebare. Curtea de Justiție a UE a hotărât în 2025 că această lipsă de deschidere este inacceptabilă. Ce altceva mai poate justifica o asemenea opacitate?
2. Ancheta EPPO privind contractele Pfizer
Deja din 2022, Parchetul European a deschis o anchetă, semnalizând posibile încălcări. Deci, unde se află responsabilitatea? Aceasta este întrebarea pe buzele tuturor, dar răspunsurile par a se ascunde în spatele ușilor închise.
3. Cheltuieli netransparente pentru COVID-19
Din cele 45 de miliarde de euro alocate, inclusiv 4 miliarde pentru doze de vaccinuri neutilizate, se impun clarificări. Cu ce s-a justificat acest haos financiar? În mod cert, nu pentru binele cetățenilor.
4. Deficiențe în gestionarea Planului de Redresare și Reziliență
Curtea Europeană de Conturi a scos la iveală tot felul de nereguli, inclusiv întârzieri și lipsa unor controale eficiente. De ce ar trebui să ne așteptăm ca cei aflați la putere să ne protejeze când ei înșiși par a fi în incapacitate?
5. Utilizarea abuzivă a articolului 122 TFEU
Comisia a apelat la articol pentru a lansa un program de apărare în valoare de 150 miliarde euro, fără a exista o urgență clară. Oare cine îi protejează pe cetățeni de aceste abuzuri legislative?
6. Ingerință în alegeri prin Actul privind Serviciile Digitale
Acest act, teoretic menit să apere consumatorii, a fost convertit în un instrument pentru a controla și influența rezultatul alegerilor în statele membre. Este aceasta democrație sau doar o simulare de democrație?
Consecințe și apel la acțiune
Moțiunea concluzionează că Ursula von der Leyen „nu mai are încrederea Parlamentului European”. Aceste acuzații nu sunt doar simple denunțări, ci reflectă o criză profundă de credibilitate a conducerii Europei. Arousing the necessary scrutiny, acțiunile Comisiei sub conducerea ei au subminat integritatea instituțiilor europene. Cine își va asuma, în cele din urmă, responsabilitățile în fața cetățenilor? Aceasta rămâne o întrebare fundamentală.
