Parlamentul a votat guvernul Luca Niculescu. România are un nou premier
Guvernul Luca Niculescu a fost învestit de Parlament cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă
Guvernul condus de Luca Niculescu a primit marți, 20 octombrie, votul de încredere al Parlamentului, punând capăt unei crize politice care a durat aproape șase luni. Cabinetul a obținut 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, iar pentru învestire erau necesare cel puțin 233 de voturi favorabile. Votul s-a desfășurat secret, cu bile, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Noul Executiv este format din miniștri PSD și independenți și este susținut parlamentar de PNL și UDMR. PSD revine astfel la guvernare, deținând majoritatea portofoliilor ministeriale, în timp ce premierul și o parte dintre miniștrii responsabili de domenii strategice sunt independenți. Printre membrii Cabinetului se numără Marian Neacșu, vicepremier și ministru de Interne, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, Ștefan Radu Oprea, ministrul Apărării, Radu Marinescu, ministrul Justiției, și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Deși au refuzat să participe direct la guvernare, PNL și UDMR au semnat acorduri de susținere cu premierul desemnat, contribuind la formarea majorității parlamentare necesare. USR, AUR și SOS România au anunțat înaintea ședinței că nu susțin noul Executiv.
Sfârșitul celei mai lungi crize guvernamentale de după 1989
Votul marchează încheierea celei mai lungi crize guvernamentale din România de după Revoluția din 1989. Au trecut 169 de zile de la demiterea Guvernului Ilie Bolojan, prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026, perioadă în care țara a fost condusă de un executiv interimar, cu atribuții limitate.
Luca Niculescu, fost ambasador al României în Franța și coordonator național al procesului de aderare la OCDE, devine noul prim-ministru al României. Este al patrulea politician desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze un guvern de la declanșarea crizei politice.
Dezbateri aprinse în plenul reunit
În timpul dezbaterilor, senatorul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va acorda un „vot de necesitate” Guvernului Niculescu, criticând PSD și AUR pentru că au provocat căderea fostului Executiv fără să aibă pregătită o alternativă viabilă. Liderul AUR, George Simion, a anunțat că formațiunea sa nu va acorda niciun vot Cabinetului, făcând apel inclusiv la parlamentarii PNL să respingă noul Executiv.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că plecarea Guvernului Bolojan reprezintă o veste bună, dar că efectele guvernării acestuia vor continua să fie resimțite de români. Reprezentantul USR, Radu Miruță, a criticat dur componența politică a viitorului Executiv și influența PSD asupra instituțiilor publice. UDMR a anunțat că va trece în opoziție, dar va oferi sprijin punctual Guvernului Niculescu, în baza unui acord politic.
Promisiunile premierului desemnat
În discursul susținut în plen, Luca Niculescu a avertizat că România traversează nu doar o criză bugetară, ci și „o criză a modelului său de dezvoltare”. El a promis indexarea pensiilor din 2027, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, reducerea cheltuielilor statului și investiții în energie, industrie și apărare.
Premierul desemnat a atras atenția și asupra costurilor datoriei publice, afirmând că aproape un leu din zece încasat de stat este direcționat către plata dobânzilor. „Consumul nu mai poate crește la nesfârșit pe seama importurilor și a împrumuturilor. Datoria publică nu poate substitui permanent productivitatea, iar fondurile europene nu pot compensa la infinit insuficiența investițiilor private”, a declarat Niculescu.
Provocările noului Executiv
După votul Parlamentului, noul Guvern trebuie să depună jurământul în fața președintelui Nicușor Dan, moment din care își va putea exercita atribuțiile depline. Executivul preia conducerea țării într-un moment economic dificil, marcat de un deficit bugetar ridicat, costuri importante de împrumut și presiuni pentru reducerea cheltuielilor publice.
Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 cuprinde angajamente privind indexarea pensiilor, reformarea administrației, modificări fiscale și continuarea marilor proiecte de infrastructură. Principala provocare va fi însă identificarea surselor de finanțare pentru aceste promisiuni, în condițiile în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar și să își mențină credibilitatea în fața investitorilor.
