Presa maghiară despre unirea României cu Republica Moldova: Rusia ar putea fi principalul obstacol.

„`html

Portal în limba maghiară despre unirea României cu Republica Moldova: Rusia ar putea fi singurul obstacol

Presa maghiară a relatat recent că Vasile Tofan, noul prim-ministru al Republicii Moldova, consideră unirea cu România ca o temă serioasă, abandonând ideea de a fi o simplă soluție de rezervă. Totuși, Rusia avertizează că un astfel de scenariu ar putea duce la dispariția statului moldovean, în timp ce recensământul din 2024 indică o creștere semnificativă a populației vorbitoare de română.

După preluarea funcției pe 22 iulie, Tofan a vizitat Bucureștiul, unde a declarat că unirea nu trebuie privită ca un „plan B”. Deși nu a precizat cum ar vota la un eventual referendum, el a menționat că suportul pentru unire se apropie de 40% și a subliniat importanța deciziei de a fi luate de cetățenii celor două state prin intermediul unui proces democratic.

În același timp, România susține integrarea Transnistriei sub conducerea Chișinăului, având în vedere că un nou punct de trecere a frontierei se va deschide după o perioadă de 17 ani. Prioritatea rămâne, însă, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030.

În contextul acestei discuții, președinta Maia Sandu a intrat în polemică, acuzând un „agent al Moscovei” de încercarea de a discredita ideea unirii. Deși există un sprijin crescând pentru unire, mulți moldoveni preferă integrarea europeană fără a o lega de unire. În contrast, în România, susținerea pentru reunificare se dovedește a fi semnificativ mai ridicată.

Analistul Anatol Țăranu evidențiază că tema unirii și identitatea moldovenească sunt influențate de o istorie complexă, perioada sovietică având un rol esențial în formarea unei identități separate de cea românească. Tăranu avertizează că unirea nu poate fi realizată fără o pregătire politică solidă, în special în contextul actual al războiului din Ucraina care complică și mai mult situația de securitate a Moldovei.

Pe de altă parte, Rusia, prin purtătoarea sa de cuvânt Maria Zaharova, continuă să declare că unirea ar duce la lichidarea statului moldovean, susținând că numele țării ar dispărea treptat. Moscova acordă o atenție specială regiunilor separatiste, precum Transnistria și Găgăuzia, care se opun ideii de unire și unde trupele ruse sunt staționate sub pretextul menținerii păcii din 1992.

Recensământul din 2024 relevă modificări importante în demografia Moldovei, arătând că peste 31% dintre moldoveni își declară limba maternă ca fiind română, ceea ce reprezintă o creștere de 8 puncte procentuale față de 2014. Totodată, populația totală a scăzut de la 2,7 milioane în 2014 la aproximativ 2,4 milioane în 2024, iar proporția persoanelor care se identifică drept etnici moldoveni a crescut la 77,2%, în timp ce cei ce se declară români ajung la aproape 8%.

„`