Radu Miruță, despre contractul SAFE cu Rheinmetall: „Nu dorim să cheltuim banii armatei fără a lăsa nimic în România”

Radu Miruta despre contractul SAFE cu Rheinmetall Nu dorim sa cheltuim banii armatei fara a lasa nimic in Romania

Radu Miruță, despre contractul SAFE cu Rheinmetall: „Nu dorim să cheltuim banii armatei fără a lăsa nimic în România”

Radu Miruță, despre contractul SAFE cu Rheinmetall: „Nu vrem să mai tocăm banii armatei fără să rămână nimic în România”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit într-un interviu acordat publicației Adevărul despre un contract de înzestrare militară semnificativ pentru România, evaluat la 5 miliarde de euro. Acest contract a generat controverse, iar Miruță a răspuns acuzațiilor legate de transparență și modul de negociere al acestuia.

CEL MAI MAI MARE CONTRACT: MAȘINA DE LUPTĂ, FĂCUTĂ LA MEDIAȘ

Contractul include, în centrul său, mașina de luptă a infanteriei Lynx, care va costa aproximativ 3 miliarde de euro. Ministrul a subliniat că acest vehicul nu va fi importat din Germania, ci va fi fabricat local, la Mediaș, având un impact direct asupra activităților economice din România. Miruță a afirmat: „Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, cu muncitori români, cu taxe plătite în România și cu licența adusă în țară.”

ȘANTIERUL NAVAL DE LA MANGALIA, SCOS DIN FALIMENT PRIN CONTRACT

Un alt aspect crucial îl reprezintă construcția navelor de patrulare la Șantierul Naval de la Mangalia, care se află în pragul falimentului. Radu Miruță a menționat că, pentru a putea construi aceste nave, Rheinmetall trebuie să respecte condiția ca producția să aibă loc în această locație, o măsură necesară asumată de România și inclusă în contract.

„30 DE ANI AM CUMPĂRAT ARMAMENT ȘI NU NE-A RĂMAS NIMIC ÎN ROMÂNIA”

Miruță a subliniat o problemă structurală a programelor anterioare de achiziții de armament, afirmând: „Cumpărăm de sume mari de bani de 30 de ani, dar până acum nu rămâne nimic în România.” El a oferit ca exemplu fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde, în locul tehnologiei avansate, s-a ajuns la o situație surprinzătoare: existau copaci în loc de instalații moderne. Această realitate este evidentă în raport cu banii cheltuiți pentru armata română.

CONTROVERSELE LEGATE DE TRANSPARENȚĂ ȘI NEGOCIERE

Referitor la criticile legate de lipsa de transparență, Miruță a recunoscut că gestionarea comunicării publice a fost deficitară, dar a asigurat că toate detaliile contractului au fost publicate pe site-ul Ministerului Apărării Naționale. El a insistat că, în ciuda acuzațiilor, achizițiile de armament trebuie să respecte un cadru diplomatic, menționând că și contractele cu Statele Unite au fost realizate fără licitații publice.

MIZA STRATEGICĂ: SĂ POȚI PRODUCE ÎN ȚARĂ, ÎN TIMP DE CRIZĂ

Radu Miruță a încheiat prin a sublinia importanța producției interne de echipamente de apărare, mai ales în contexte de criză. El a argumentat că, în cazul unui conflict, Ministerul Apărării trebuie să fie capabil să ofere tehnica necesară fără a depinde de furnizori externi care ar putea întârzia livrările.