Rusia folosește racheta hipersonică Oreshnik în Ucraina
Rusia atacă Ucraina cu racheta hipersonică Oreshnik în răspuns la un atac asupra reședinței lui Putin
Într-o mișcare dramatică, Rusia a anunțat utilizarea rachetei hipersonice Oreshnik, direcționată către o țintă din Ucraina, ca reacție la un presupus atac ucrainean cu drone asupra unei reședințe a președintelui Vladimir Putin. Conform declarațiilor oficialilor de la Moscova, acest atac face parte dintr-un răspuns coordonat și bine-plănuit la provocările considerate teroriste de către Federația Rusă.
Atacul a avut loc în noaptea de 9 ianuarie 2026, iar Rusia a subliniat că Oreshnik este o armă care nu poate fi interceptată, având o viteză estimată de peste zece ori cea a sunetului. Acest aspect a fost repetat de mai multe ori de către lideri de la Kremlin, care au argumentat că racheta poate transporta atât focoase nucleare, cât și convenționale. Se pare însă că în acest atac specific nu au fost utilizate focoase nucleare, ci doar una convențională, ceea ce a fost confirmat prin informațiile oferite de sursele oficiale.
În contrast, autoritățile ucrainene au dezmințit acuzațiile Rusiei, numind declarațiile drept „o minciună absurdă”. Acestea consideră că Rusia profită de situație pentru a întări narațiunea de victimă și a justifica atacurile sale asupra Ucrainei. Andrii Sybiha, un oficial ucrainean, a subliniat recent importanța cooperării între Ucraina și România pentru stabilitatea rețelei de securitate din Marea Neagră.
În urma atacului, Ministerul Apărării din Rusia a raportat că țintele vizate au inclus infrastructura critică din Ucraina. Conform surselor locale, în urma bombardamentului, cel puțin patru civili au decedat, iar alte 19 persoane au fost rănite, evidențiind impactul devastator al conflictului în contextul deja tensionat al relațiilor internaționale.
Utilizarea rachetei Oreshnik de către Federația Rusă nu este o noutate, aceasta fiind activată pentru prima dată în luna noiembrie a anului 2024, când a fost direcționată către o fabrică militară din Ucraina. Deși oficialii ruși susțin că racheta este capabilă să producă distrugeri masive, sursele ucrainene au indicat că prima utilizare a avut un impact redus, raportând că focoasele lansate erau false.
Pe acest fond tensionat, este de așteptat ca reacțiile internaționale să se amplifice, iar liderii, inclusiv cei din SUA, să abordeze această situație cu o seriozitate crescută. Președintele Donald Trump a declarat recent că nu crede în veridicitatea atacului asupra reședinței lui Putin, dar a menționat că ceva s-a întâmplat în zona respectivă, evidențiind confuzia și complexitatea situației.
Rusia își caracterizează acțiunile drept apărări legitime, dar aceste justificări sunt contestate pe plan internațional, inclusiv prin condamnări clare din partea guvernului român, care descrie atacurile rusești ca fiind o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar. Tensiunile continuă să crească, iar viitorul conflictului dintre cele două țări rămâne incert, cu potențiale ramificații globale.
