România, pregătită doar pe hârtie pentru posibile atacuri aeriene. Cum se prezintă buncărul vechi de aproape…
ROMÂNIA, PREGĂTITĂ DOAR PE HÂRTIE DE POSIBILE ATACURI AERIENE
În contextul creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu, România se confruntă cu o situație extrem de îngrijorătoare, fiind pregătită doar pe hârtie pentru eventuale atacuri aeriene. Infrastructura națională de securitate, în special în ceea ce privește sistemele de urgență, lasă loc de multe întrebări privind capacitatea de reacție în fața unei amenințări reale, care devine din ce în ce mai palpabilă.
Spitalele din București, în special cele destinate urgențelor, ar trebui să beneficieze de buncăre funcționale care să asigure protecția pacienților și a personalului medical în eventualitatea unui atac aerian. Cu toate acestea, informațiile adunate sugerează că majoritatea unităților medicale nu dispun de asemenea adăposturi. De exemplu, buncărul de la Spitalul Clinic „Colțea”, construit în 1936, este un adăpost notabil, având dotări relativ bune și capacitate de a adăposti aproximativ 300 de persoane.
În timp ce oficialii depun eforturi pentru a găsi soluții pentru pacienții criticați din secțiile de terapie intensivă, se fac auzite îngrijorări legitime în legătură cu modul în care sistemul de sănătate ar putea funcționa în condiții de criză, într-un scenariu de atac direct.
INFRASTRUCTURA DE BUNCĂRE ÎN BUCUREȘTI
Conform datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), România are în total 4.538 de buncăre, dintre care 1.171 sunt situate în București. Distribuția acestora este variată pe sectoare, după cum urmează:
- Sectorul 1 – 165 de adăposturi;
- Sectorul 2 – 343 de adăposturi;
- Sectorul 3 – 143 de adăposturi;
- Sectorul 4 – 168 de adăposturi;
- Sectorul 5 – 58 de adăposturi;
- Sectorul 6 – 294 de adăposturi.
EXERCIȚIU NAȚIONAL DE ALARMARE
Pe 4 martie 2026, sirenele vor răsuna în București și în întreaga țară în cadrul unui exercițiu național de alarmare. Acesta se va desfășura între orele 10:00 și 11:00, având ca scop principal testarea sistemelor de alarmare existenta, astfel încât populația să fie conștientizată de importanța acestora. Într-o situație reală, sunetul sirenelor va fi acompaniat de mesaje din sistemul RO-ALERT, care vor oferi instrucțiuni clare cetățenilor.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a subliniat necesitatea acestor teste, subliniind că este fundamentale ca populația să fie bine informată și pregătită în cazul unui eveniment real, având în vedere circumstanțele actuale.


