Daniel Dăianu, Consiliul Fiscal: „Ministrul de Finanțe este guardianul finanțelor publice. Dacă nu este ascultat, ar trebui să-și prezinte demisia.”

Daniel Dăianu, Consiliul Fiscal: „Ministrul de Finanțe este cerberul finanțelor publice. Dacă nu este ascultat, trebuie să-și dea demisia”

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a discutat recent despre evoluția deficitului bugetar al României, punând în evidență impactul crizelor succesive care au afectat economia națională și deciziile politice ce au contribuit la adâncirea dezechilibrelor. În cadrul emisiunii OFF The Record, Dăianu a subliniat că responsabilitatea ministrului de Finanțe este esențială în gestionarea sănătății financiare a statului, având rolul de a asigura un control riguros asupra finanțelor publice.

Dăianu a afirmat că, deși problemele fiscale nu sunt exclusive României, amploarea deficitului intern a devenit alarmantă. „Deficitul a crescut semnificativ în contextul în care economia a fost afectată de crize, precum pandemia și șocurile energetice. Am atins un deficit de peste 9% din PIB în 2024, o situație care ar fi putut fi evitată cu o gestionare mai atentă a politicilor fiscale”, a declarat el.

Un aspect important evidențiat de Dăianu este că, în perioada pandemiei, deficitul a avut motive obiective, legate de scăderea veniturilor și necesitatea de intervenții statale pentru a sprijini economia. Totuși, odată trecut acest șoc, nu s-a reușit o consolidare fiscală adecvată, ceea ce a dus la o adâncire a deficitului.

„După ce s-au încheiat crizele, nu s-a manifestat dorința sau capacitatea de a reduce deficitul. Trebuie să înțelegem că este esențial să avem un minister de Finanțe care să își asume rolul de gardian al finanțelor publice. Dacă acesta nu este ascultat, este de datoria sa să își dea demisia. Este inacceptabil ca un responsabil să rămână pasiv în fața unor abuzuri”, a continuat Dăianu.

Problema cheltuielilor permanente, care impovărează bugetul pe termen lung, merită o atenție sporită. Dăianu a subliniat că este esențial să distingem între cheltuielile excepționale, necesare în vremuri de criză, și cele care devin o povară constantă pentru bugetul de stat. Cheltuielile permanente, dacă nu sunt gestionate cu precauție, pot duce la deficite cronic mari.

Pe de altă parte, Dăianu a menționat că un context inflaționist ridicat ar fi putut ajuta la reducerea deficitului, în cazul în care veniturile suplimentare ar fi fost gestionate prudent. „Inflația a crescut, iar veniturile nominale au crescut, dar cheltuielile ar fi trebuit să fie temperate. A existat o tendință de a cheltui absolut tot din veniturile fiscale crescute. Aceasta nu este o abordare sustenabilă”, a concluzionat el.

În concluzie, Dăianu a reafirmat că viitorul politicilor fiscale ale României depinde în mare măsură de voința și competența ministrului de Finanțe, al cărui rol este de a asigura nu doar un management financiar corect, ci și un climat de responsabilitate fiscală pentru a evita apariția unor deficite care ar putea compromite stabilitatea economică a țării.