România trebuie să reducă deficitul cu 18 miliarde de lei. Bolojan detaliază cele cinci provocări.
România trebuie să taie 18 miliarde de lei din deficit. Bolojan explică cele cinci provocări
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că bugetul României pe anul 2026 se confruntă cu cinci mari provocări, subliniind necesitatea urgentă de a reduce deficitul bugetar cu 18 miliarde de lei. Această informație a devenit publică odată cu prezentarea proiectului de buget de către Ministerul Finanțelor, care urmează să fie aprobat de Guvern până la sfârșitul săptămânii, pentru a fi ulterior trimis Parlamentului spre adoptare.
În detaliile furnizate, Bolojan a reliefat importanța acestor provocări în contextul unui climat economic dificil. El a subliniat că Guvernul trebuie să găsească modalități eficiente de a reduce deficitul bugetar, menținând, în același timp, un nivel ridicat al investițiilor, gestionând costurile crescute ale dobânzilor, eficientizând administrația publică și, nu în ultimul rând, consolidând o bază economică mai sănătoasă pentru viitor.
1. Reducerea deficitului bugetar și consolidarea echilibrului financiar al statului
Prima provocare, prezentată de Bolojan, este reducerea deficitului bugetar de la 7,7% din PIB, echivalentul a 146 miliarde lei în 2025, la 6,2% din PIB, adică 127,3 miliarde lei, ceea ce implică o ajustare semnificativă de aproximativ 18,3 miliarde lei. El a accentuat că această ajustare nu reprezintă doar o simplă măsură contabilă, ci implică un effort conștient al întregii economii și societăți.
Bolojan a explicat că reducerea deficitului presupune o strânsă conexiune între cheltuielile publice și veniturile încasate, iar statul trebuie să fie mai responsabil în gestionarea resurselor bugetare, stabilind priorități clare în cheltuieli.
2. Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor
În continuare, premierul a evidențiat necesitatea menținerii unui volum considerabil de investiții publice. Cu peste 20.000 de proiecte în diverse stadii de realizare la nivel național, România se confruntă cu provocarea de a gestiona investițiile fără a depăși capacitatea normală de finanțare, mai ales în contextul încheierii unui ciclu important de accesare a fondurilor europene. Este esențial ca România să finalizeze proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la sfârșitul lunii august, având încă de atras circa 10 miliarde de euro.
3. Costul ridicat al dobânzilor
O altă presiune semnificativă asupra bugetului este reprezentată de costul în continuă creștere al dobânzilor pentru datoria publică. Deși se observă o scădere a ratelor dobânzilor pe piață, plățile datorate rămân ridicate din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani. Se estimează că, în 2026, România va cheltui aproximativ 60 de miliarde de lei pentru plățile dobânzilor, echivalentul a circa 12 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din PIB.
4. Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației
Pentru a crea resurse în buget pentru servicii publice și în sprijinul investițiilor, este necesară eficientizarea cheltuielilor de personal din sectorul public. Bolojan a menționat că ministerele și instituțiile publice vor trebui să se reorganizeze și să identifice modalități de a realiza economii. Proiectul de buget propus preconizează reduceri în ceea ce privește cheltuielile de personal, menținând totodată suportul pentru categoriile vulnerabile, respondenții având alocați aproximativ 250 miliarde lei.
5. O economie mai sănătoasă pe termen lung
Nu în ultimul rând, premierul Bolojan a subliniat importanța transformării economiei într-una mai sănătoasă pe termen lung. Printre obiectivele stabilite se numără creșterea numărului de angajați activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, precum și sprijinirea investițiilor private. Acest lucru este crucial pentru generarea unei valori adăugate mai mari și pentru asigurarea unui cadru propice unei economii competitive și reziliente. Modul în care vor fi abordate aceste provocări va influența în mod semnificativ stabilitatea financiară a României și direcția dezvoltării economice în anii următori.
