Surpriză în raportul Moody’s despre România: deficitul scade mai mult decât se aștepta, dar costul dobânzilor crește / Politica, principalul risc
Deficitul României scade, dar costurile cu dobânzile cresc
România a reușit să reducă deficitul bugetar într-un ritm care depășește prognozele agenției de rating Moody’s, cu rezultate notabile înregistrate în prima jumătate a anului 2026. Aceste performanțe au fost mai mult decât semnificative, chiar și în raport cu estimările guvernamentale, lucru ce demonstrează o gestionare fiscală mai eficientă. Cu toate acestea, gestionarea finanțelor publice rămâne strâns legată de provocări considerabile, datoria publică continuând să crească, iar costurile asociate dobânzilor fiind prognozate la 3,3% din PIB până în anul 2028.
Performanțele financiare ale României conform Moody’s
Conform evaluării realizate de Moody’s, agenția a menținut ratingul României la Baa3, semnificativ pentru atragerea de investiții, deși a păstrat o perspectivă negativă. Aceasta subliniază că ajustarea fiscală inițiată din 2025 progresează mai repede decât a fost anticipat. Estimările arată o scădere a deficitului bugetar la 5,8% din PIB, ceea ce constituie o reducere substanțială, cu peste două puncte procentuale, contribuția principală fiind limitarea cheltuielilor și menținerea veniturilor în ciuda contextului economic dificil.
Provocările datoriilor și costurilor de finanțare
Totuși, această reducere a deficitului nu înseamnă că problemele financiare au fost complet rezolvate. Moody’s avertizează că datoria publică va crește de la 59,3% din PIB în 2025, ajungând la 64,5% în 2028, iar stabilizarea acesteia se va realiza abia spre finalul deceniului, în jurul valorii de 66% din PIB. Această creștere se datorează menținerii unor deficite ridicate și a costurilor tot mai mari cu dobânzile, provocând o presiune financiară continuă asupra economiei naționale.
Estimările costurilor cu dobânzile
Agenția estimează că România va avea nevoie de o finanțare totală de aproximativ 12% din PIB anual în perioada 2026-2028, pentru a acoperi deficitul și a refinanța datoriile. Aceste cheltuieli vor conduce la o majorare a facturii dobânzilor, care se preconizează a crește de la 2% din PIB în 2023 la 3,3% în 2028. Deși există împrumuturi preferențiale prin programele europene, cum ar fi SAFE și PNRR, acestea nu vor împiedica în întregime creșterea poverii dobânzilor.
Incerta politică, principalul risc
Rămâne totuși un factor critic care influențează ratingul României: instabilitatea politică. Moody’s a identificat fragmentarea scenei politice ca un risc principal ce ar putea să afecteze continuarea consolidării fiscale și a reformelor necesare pentru stăvilirea datoriilor. În lunile următoare, determinarea României de a menține un sprijin politic robust pentru reducerea deficitului și pentru implementarea reformelor structurale va fi esențială. O asemenea stabilitate ar putea, în cele din urmă, să conducă la o revizuire pozitivă a perspectivei ratingului.
Concluzii și perspective viitoare
Implementarea cu succes a unui buget pe 2027 care să continue tendința de reducere a deficitului și adoptarea unei legi a salarizării publice sunt două dintre testele cruciale pentru România. Dacă aceste condiții se îndeplinesc, este posibil ca perspectivele ratingului să treacă de la negative la stabilitate, îmbunătățind astfel încrederea investitorilor și susținând atmosfera de stabilitate economică pe termen lung.
