Decizie finală privind cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane de euro.
Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 mil. euro
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat o realizare semnificativă în managementul fondurilor europene, referindu-se la cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform declarațiilor sale, România a reușit să recupereze suma de 350,7 milioane de euro, bani care au fost inițial suspendați. Această reușită vine în urma unei evaluări realizate de Comisia Europeană, care a fost generată de o solicitare depusă pe 15 decembrie 2023.
Pîslaru a subliniat complexitatea acestei cereri, declarând că a fost una dintre cele mai dificile întâmpinate până acum de către autoritățile române. În urma unei suspendări parțiale decise de Comisia Europeană în mai 2025, care a identificat neîndeplinirea mai multor reforme, România a fost nevoită să răspundă cu explicații și să remedieze problemele evidențiate, demonstrând astfel angajamentul față de îndeplinirea obligațiilor asumate.
În ciuda dificultăților întâmpinate, ministrul a menționat că patru jaloane importante au fost recuperate, cel mai semnificativ fiind cel legat de pensiile speciale, unde România a recuperat 166 milioane de euro din cele 231 milioane inițial suspendate. Acesta a explicat că eforturile susținute, derulate încolaborare cu experții ministerului și cu sprijinul prim-ministrului Ilie Bolojan, au condus la această victorie importantă în cererea de plată.
Pîslaru a identificat și alte domenii în care s-au realizat progrese, inclusiv reformele în guvernanța companiilor de stat, care au dus la recuperarea a 132 milioane de euro. El a subliniat necesitatea unei conduceri profesioniste și transparente în acest sector, în detrimentul numirilor politice bazate pe relații personale. Altele eforturi s-au concentrat și pe evaluarea companiilor din domeniul energiei, unde s-au constatat serioase deficiențe în modul de selecție a consiliilor de administrație.
Ministrul a tras un semnal de alarmă cu privire la lipsa de voință politică în implementarea reformelor, indicând faptul că de această ineficiență suferă întreaga societate românească. Pîslaru a afirmat că politicienii care au evitat reformele esențiale pentru îmbunătățirea economiei și transparenței în gestionarea fondurilor publice sunt responsabili pentru pierderile considerabile de resurse financiare.
Responsabilitatea pentru stagnarea sau întârzierea reformelor cade asupra celor care au prioritizat interesele personale în detrimentul celor publice. Ministrul a subliniat că aceștia transformă bugetul național într-o sursă de îmbogățire personală, îngreunând astfel accesul la fondurile europene necesare dezvoltării și modernizării infrastructurii statului român.
