Dragoș Pîslaru: Decizie finală privind cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane de euro.

Dragos Pislaru Decizie finala privind cererea de plata nr 3 din PNRR am reusit sa recuperam 3507 milioane de euro

Dragoș Pîslaru: Decizie finală privind cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane de euro.

Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat o realizare importantă în gestionarea fondurilor europene, prin recuperarea sumei de 350,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această cerere a fost depusă la Comisia Europeană pe 15 decembrie 2023, însă a întâmpinat dificultăți, inițial fiind suspendată parțial datorită neîndeplinirii cerințelor de reformă.

Provocările întâmpinate

În mai 2025, Comisia Europeană a suspendat o parte din fonduri, din cauza cărui motiv România a fost nevoită să depună justificări suplimentare, pe 28 noiembrie 2025. Pîslaru a precizat că patru jaloane esențiale au fost considerate nesatisfăcătoare, impunând astfel o reevaluare a reformelor. În ciuda acestor provocări, el a subliniat că România rămâne eligibilă pentru finanțări viitoare, cu condiția îndeplinirii reformelor necesare.

Recuperarea banii suspendați

În perioada mandatului său, Pîslaru a utilizat toate resursele disponibile, atât formale, cât și informale, pentru a salvaguarda cât mai mult din fondurile europene suspendate. Astfel, prin eforturi concertate alături de experți tehnici din minister și în colaborare cu Comisia Europeană, s-a reușit recuperarea unei sume semnificative. Din cele 231 milioane euro suspendate, România a reușit să recupereze 166 milioane euro, în special din dosarul pensiilor speciale.

Importanța reformelor

Pîslaru a menționat că reforma în domeniul pensiilor speciale a fost cea mai importantă realizare, având în vedere că s-au depășit numeroase obstacole legale. Comisia Europeană a confirmat că Legea nr. 24/2026 îndeplinește cerințele necesare pentru a accesa fondurile. De asemenea, s-a discutat despre reformele în domeniul guvernanței companiilor de stat, unde viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a jucat un rol crucial.

Amenințările la adresa reformelor

Ministrul a subliniat că, în ciuda progreselor obținute, anumite domenii, cum ar fi gestionarea companiilor de stat din energie și transporturi, au rămas deficitare, conducând la o pierdere a unor sume importante. Aceasta a fost o dovadă a subiectivității în numirile politice și a lipsei de transparență în procesul decizional, care continuă să afecteze imaginea României în fața Bruxelles-ului.

Responsabilitatea politică

Dragoș Pîslaru a adresat o critică severă politicienilor care au îngreunat procesul de reformă, acuzându-i de protejarea intereselor personale în detrimentul dezvoltării naționale. Conform declarațiilor sale, românii plătesc prețul greșelilor politice și neputințelor din trecut, ceea ce ridică întrebarea despre responsabilitatea acestora față de cetățeni și viitorul țării.