Dominic Fritz: Primăria Timișoara a câștigat procesul pentru baza de agrement
Proces câștigat de Primăria Timișoara: sfârșitul unei încălcări grosolane a legii
Victoria triumfătoare a Primăriei Timișoara la Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să fie un semnal de trezire pentru toți cei care cred că pot juca după propriile reguli. Terenul public al orașului, întins pe o suprafață de peste 12.000 de metri pătrați, a fost acaparat fără rușine, fără niciun drept legal sau autorizații, de un club care a funcționat sub un văl opac de impunitate din 2019. Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a pus punct acestei sfidări nerușinate și a anunțat o victorie care pune în lumină toate încercările corupte de a tărăgăna cazul timp de patru ani.
„Din 2019, acest club și-a bătut joc de lege, fără autorizații de construcție, fără aprobare ISU sau orice alt act ce ar fi fost necesar. Am cerut bani pentru chirie încă din 2019 și, după tot acest haos, li s-a impus să plătească aproape 200.000 de euro și să evacueze terenul. O sumă slabă în comparație cu damage-ul adus orașului, dar, chiar și așa, o dovadă că legea încă mai are câteva colțișoare necontaminate”, a scris Dominic Fritz într-o declarație plină de înverșunare.
Găunoșenia sistemului: patru ani pentru a recunoaște o evidență
Patru ani. Atât a trebuit ca justiția să tranșeze un caz simplu, îngropat sub munți de tergiversări și strategii tipice pentru cei care sfidează orice normă de civilizație. Cea mai mare rușine vine din faptul că un teren public a fost uzurpat de indivizi care nu au avut nicio intenție de a respecta legea.
„Le-a fost respinsă inclusiv încercarea absurdă de a-și declara dreptul de proprietate pentru construcțiile ilegale ridicate acolo”, a mai adăugat Fritz, anunțând că, deși suma obținută în instanță e departe de ceea ce și-ar fi dorit orașul, adevărata miză o reprezintă reintrarea tuturor în normele legii.
Apel la onoare sau doar voci care vor sfida din nou?
Dominic Fritz a lansat un ultimatum pe care puțini l-ar considera suficient de puternic pentru a sparge zidul de tupeu al ocupanților ilegali. „Fac un apel la onoarea lor, deși ce onoare să aștepți de la cei care și-au bătut joc de orașul nostru? Luni voi fi la poartă, așteptând cheile și o clarificare a termenului ‘responsabilitate morală’ pe care acești indivizi, evident, nu-l înțeleg,” a concluzionat primarul.
Se pare, însă, că războiul juridic nu s-a încheiat. Două alte procese, unul de evacuare și altul pentru demolarea construcțiilor ilegale, sunt încă pe rol. Refuzul de a colabora al celor care au profanat acest teren public este dovada clară că bătălia împotriva corupției, a nepăsării și a ignoranței este departe de a fi câștigată.
Un simbol al nepăsării transformat în lecție juridică
Povestea acestei baze de agrement nu este doar povestea unei proprietăți publice recâștigate. Este simbolul unei societăți în care legea este constant testată, încălcată și relativizată. Dacă acest caz vă pare o victorie clară, gândiți-vă la cei patru ani pierduți în sălile de judecată, la fondurile publice care puteau fi alocate altor inițiative și la aroganța unor indivizi care au sfidat toate normele sociale, crezându-se mai presus de orice.
Timișoara și-a revendicat cei peste 12.000 de metri pătrați, dar această victorie ar trebui să fie un memento că lupta împotriva abuzului și a corupției cere mai mult decât curaj – cere viziune și o determinare de fier. Cine va plăti, însă, pentru cei șase ani de sfidare? Rămâne de văzut dacă justiția își va păstra verticalitatea și în viitoarele procese, sau dacă lipsa de respect față de lege va ajunge, din nou, să dicteze cursul evenimentelor.
