Maia Sandu, la Parlamentul European: „Moldova aparține Europei”
Maia Sandu, la Parlamentul European: „Moldova aparține Europei”
Cărțile din Republica Moldova vor intra pentru prima dată în colecția Parlamentului European, a anunțat vicepreședintele instituției, Victor Negrescu, la un eveniment organizat luni la Bruxelles. La întâlnire a participat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a declarat că „Moldova aparține Europei”, în special prin cultură și literatură, despre care a spus că „este europeană și este scrisă în limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”.
Evenimentul a fost intitulat „Republica Moldova și Uniunea Europeană. Valori împărtășite, viitor comun. Cultura, democrația și drumul către aderarea la UE”. Printre participanți s-au numărat scriitoarea Tatiana Țibuleac, laureată a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, scriitorul și diplomatul Oleg Serebrian, precum și scriitoarea Ionela Hadârcă. Întâlnirea a urmărit să prezinte Republica Moldova dincolo de negocierile de aderare, de capitolele și reformele necesare integrării europene.
Rolul limbii române în păstrarea identității
În discursul susținut în fața unei săli pline, Maia Sandu a spus că „o bibliotecă este un loc potrivit pentru a discuta despre locul unei țări”, iar „cărțile o arată mai clar decât hărțile”. Câteva cuvinte au fost dedicate eforturilor prin care limba română a fost păstrată în Republica Moldova, în ciuda politicilor din perioada Imperiului Rus și a ocupației sovietice.
Potrivit președintei, în trecut limba a fost redenumită și i s-a impus un alt alfabet, iar oamenii au fost nevoiți să folosească limba rusă în instituții, la serviciu și la universitate. „Păstrarea acestei limbi a necesitat un efort uriaș din partea noastră. Mai întâi sub Imperiul Rus, iar apoi sub ocupația sovietică, limbii i s-a atribuit o altă denumire și a fost forțată să adopte un alt alfabet. Acasă, oamenii vorbeau românește. La serviciu, la universitate și în instituțiile publice, erau obligați să vorbească rusește”, a afirmat Maia Sandu.
Literatura, memoria colectivă și avertismentul privind propaganda
O parte importantă a discursului a fost dedicată rolului literaturii în păstrarea memoriei colective. „Scriitorii noștri, inclusiv cei prezenți astăzi aici, scriu despre ceea ce ne-a făcut istoria și despre ceea ce am făcut noi cu ea. Ei scriu despre un colț al Europei unde granițele s-au mutat de mai multe ori într-un singur secol și unde familiile s-au trezit în alte țări și vorbind alte limbi, deși au rămas în aceeași casă”, a spus președinta.
Ea a arătat că literatura moldovenească întrunește identitatea, memoria, ocupația, deportările și familiile „care au păstrat adevărul pentru ele însele, timp de decenii”. „Astăzi, ei adună aceste povești pentru ca noi să ne amintim propria istorie și pentru ca alții să nu o poată rescrie. Scriu despre plecarea de acasă și despre curajul necesar pentru a-ți clădi o viață într-un oraș străin – despre munca grea, singurătate și dorul de locurile lăsate în urmă. Scriu despre libertate și despre războiul care se desfășoară chiar lângă noi”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a vorbit și despre riscurile reprezentate de propagandă și manipulare, despre care a spus că au afectat în trecut Republica Moldova și se răspândesc în prezent în întreaga Europă. „Am trăit momente în care istoria ne-a fost rescrisă, iar limbile noastre au fost redenumite de către alții. Astăzi, ne confruntăm cu metode similare, prin propagandă și manipulare, care, observăm, se răspândesc în întreaga Europă”, a spus ea. La final, le-a mulțumit scriitorilor moldoveni pentru contribuția la păstrarea memoriei și la promovarea țării peste hotare.
Victor Negrescu: „Râul Prut separă două țări, dar nu poate separa limba noastră”
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat că „în această clădire negociem viitorul Europei, dar în această bibliotecă descoperim poveștile care dau sens viitorului” și că este pentru prima dată când cărți din Republica Moldova vor intra în colecția instituției. El a afirmat că „râul Prut separă două țări, dar nu poate separa limba noastră, istoria noastră, familiile noastre și visurile noastre”, adăugând că cele mai puternice punți între oameni sunt clădite din cuvinte, amintiri, valori și încredere.
Eurodeputatul a subliniat că cetățenii Republicii Moldova au dreptul să nu li se ia alegerea propriului viitor și că țara contribuie „deja la ceea ce ar trebui să fie Europa”. Potrivit acestuia, au fost deschise deja patru grupuri de negociere, iar educația și cultura se numără printre domeniile în care se vor înregistra progrese anul viitor. „Integrarea europeană înseamnă deschiderea ușilor, iar noi avem responsabilitatea de a răspunde determinării Republicii Moldova cu aceeași determinare din partea europeană”, a mai afirmat Negrescu.


