„Președintele să intervină ca ultim apărător”. Pîslaru avertizează că România ar putea pierde sute de milioane de euro din PNRR.
„Președintele să acționeze ca ultim bastion”
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a lansat un avertisment serioasă asupra riscurilor de pierdere a unor fonduri europene semnificative pentru România, în contextul votului final din Camera Deputaților asupra legii biodiversității, esențială pentru implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pîslaru a subliniat că președintele țării are o responsabilitate crucială în acest proces, fiind perceput ca „ultimul bastion” care poate împiedica promulgarea acestei legi controversate.
Pericolele pierderii fondurilor PNRR
Pîslaru a explicat că sănătatea financiară a României ar putea fi grav afectată dacă legea decarbonizării nu obține susținerea necesară în Parlament. În cadrul unei conferințe de presă, acesta a declarat că există riscul ca fonduri de ordinul sutelor de milioane de euro să fie pierdute, avertizând că cererile de plată ale României vor fi afectate negativ de eventuale decizii legislative nefavorabile.
Contextul legislativ actual
Ministrul a apreciat faptul că, în prezent, există mai mult consens între partidele parlamentare în ceea ce privește legea decarbonizării, un semn încurajator pentru stabilitatea politică a țării. „Este de bun augur și sper că lucrurile astea să continue”, a remarcat Pîslaru, referindu-se la alinierea pozițiilor între prim-ministru, Guvern și președintele Nicușor Dan.
Riscurile ulterioare
Dacă legea va fi aprobată, Comisia Europeană ar putea activa procedura de reversibilitate, ceea ce ar determina România să explice măsurile prin care intenționează să revină la angajamentele asumate. Aceasta nu numai că ar putea implica penalități financiare, dar și dificultăți în procesarea cererilor de plată din PNRR. De exemplu, cererea de plată nr. 5, care include 75 de jaloane și ținte legate de 21 de reforme și 54 de investiții, este amenințată, estimându-se că România ar putea accesa aproximativ 2 miliarde de euro, iar cererea nr. 6 este planificată pentru depunere până la 30 septembrie.
Concluzie
Declarațiile lui Pîslaru indică o situație de maximă urgență, având în vedere că parlamentarii nu au reușit să ajungă la un consens în sesiunea extraordinară recentă. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se află acum într-o poziție delicată, iar viitorul fondurilor europene pentru România depinde acum de deciziile care urmează să fie luate în cadrul Parlamentului.
