Undă verde pentru continuarea lucrărilor la hidrocentralele blocate în zonele protejate. Decizia CCR, publicată în Monitorul Oficial.
Undă verde pentru reluarea lucrărilor la hidrocentralele blocate în ariile protejate
Senatorul PSD Daniel Zamfir a anunțat recent că legea ce permite continuarea proiectelor hidroenergetice, începute înainte de anul 2007, pe terenuri ce au devenit ulterior arii naturale protejate, este pe cale să intre în vigoare. Aceasta urmează după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan, declarația fiind oficializată prin publicarea în Monitorul Oficial. Zamfir a apreciat decizia Curții, criticând în același timp opozanții proiectului, pe care i-a denumit „neomarxiști”.
Decizia Curții a venit pe fondul unei dispute semnificative între susținătorii dezvoltării hidroenergetice și organizațiile de mediu. Senatorul a subliniat că această lege, inițiată în 2022, are ca scop deblocarea investițiilor în hidrocentrale, precizând că intrarea în vigoare a legii ar urma să se producă săptămâna viitoare. Într-un mesaj pe platforma de socializare Facebook, Zamfir a menționat: „Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare!!!”
Prin intermediul acestei legi, se garantează că anumite proiecte hidroenergetice care au fost aprobate anterior și care au fost afectate de reglementările stricte de mediu pot continua, cu toate că președintele Nicușor Dan a contestat constituționalitatea acesteia, susținând că modificările de delimitare a ariilor protejate nu respectă reglementările europene privind protecția mediului.
Decizia Curții Constituționale, pronunțată pe 24 iunie, a validat legalitatea actului normativ, iar președintele are la dispoziție un termen de 10 zile pentru a-l promulga. Odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial, legea va intra în vigoare într-un interval de trei zile, dacă nu se va stabili altceva. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă.
Criticile aduse de Nicușor Dan au fost respinse de CCR, care a concluzionat că, deși administrația prezidențială exprimase îngrijorări legate de impactul asupra mediului, prevederile legale sunt constituționale. Aceasta afirmă inclusiv că anumite reglementări în domeniul hidroenergeticii sunt fundamentale pentru asigurarea securității naționale și a diversificării surselor de energie.
Legea a suscitat un conflict major cu organizațiile de mediu, inclusiv Bankwatch România și Comunitatea Declic, care au avertizat că modificarea limitelor ariilor protejate ar putea avea repercusiuni grave asupra biodiversității și a ecosistemelor din aceste zone. Proiectul hidrocentralei Răstolița, demarat în 1989, a fost un exemplu central al acestor dispute, cu diverse acțiuni legale menținând în suspens dezvoltarea sa.
Susținătorii inițiativei, printre care se numără și senatorul Zamfir, argumentează că România are nevoie de o capacitate de producție energetică suplimentară, subliniind că este absurd ca investiții parțial realizate să rămână nefinalizate din cauza legislației restrictive aplicate ulterior.
Rămâne de văzut cum se va desfășura procesul de promulgare a legii, dar impulsul pro-hidroenergetică pare să câștige teren, în ciuda criticilor vehemente din partea organizațiilor de mediu și a opoziției politice care continuă să conteste legalitatea și necesitatea acestor măsuri.
