Cât timp poate rămâne o țară fără guvern? Belgia deține un record înregistrat de Guinness World Records.
Cât poate sta o țară fără guvern? Belgia are record recunoscut de Guinness World Records
Întrebarea de cât timp poate funcționa o țară fără un guvern cu puteri depline este una complexă și, în același timp, actuală. În contextul politic actual din România, unde Guvernul Bolojan a fost demis acum două săptămâni și consultările de la Cotroceni au părut să nu aducă soluții concrete, găsirea unui nou executiv se arată a fi o provocare majoră. Lipsa unei majorități clare și a unui acord între partidele politice amplifică incertitudinea cu privire la formarea unui nou cabinet.
Istoria recentă a României ilustrează perioade îndelungate de interimat, cel mai notabil fiind guvernul Emil Boc, care a funcționat cu atribuții limitate timp de 71 de zile între octombrie și decembrie 2009. Această criză a survenit pe fondul alegerilor prezidențiale și al unor nominalizări controversate, dezvăluind blocajele politice din țară. Un alt exemplu semnificativ este Guvernul Florin Cîțu, care a rămas interimar timp de 51 de zile între demiterea sa pe 5 octombrie 2021 și învestirea noului guvern condus de Nicolae Ciucă.
Belgium: Recorduri mondiale fără guvern deplin
Pe de altă parte, Belgia este frecvent menționată ca un exemplu clasic de țară care a supraviețuit perioade extrem de lungi fără un guvern stabil. După alegerile din 13 iunie 2010, Belgia a avut nevoie de 541 de zile pentru a forma un nou guvern, un record ce a fost recunoscut de Guinness World Records pentru cea mai lungă ultimă perioadă de formare guvernamentală în timp de pace. Dacă se iau în calcul zilele de la demisia guvernului anterior, perioada totală ajunge la 589 de zile.
Mai mult, Belgia a repetat această performanță după prăbușirea coaliției în decembrie 2018, având o perioadă de 652 de zile de funcționare cu guverne interimar sau minoritare până la formarea unui guvern complet în octombrie 2020. Această instabilitate se explică prin fragmentarea politică a țării și prin complexitatea sistemului său federal, dar, paradoxal, Belgia a reușit să funcționeze administrativ datorită descentralizării competențelor.
Exemple europene de formare lentă a guvernului
Alte țări europene, cum ar fi Olanda, au experimentat perioade de așteptare îndelungate. După alegerile din martie 2021, Olanda a avut cea mai lungă formare a unui guvern din istoria sa modernă, cu 299 de zile până la învestirea cabinetului condus de Mark Rutte. De asemenea, în urma alegerilor din noiembrie 2023, negocierile s-au întins pe parcursul a 220 de zile, demonstrând abilitatea partidelor de a se bloca în negocierea formării guvernului.
Bulgaria, în schimb, nu poate fi definită de un singur record, ci de o serie de crize politice repetate, cu cinci alegeri anticipate între 2021 și 2023. Aceasta a culminat cu constituirea Guvernului Nikolai Denkov pe 6 iunie 2023. Însă instabilitatea continuă a dus la descrierea Bulgariei ca „țară a guvernelor interimare” în care executivul numit de președinte a avut un rol semnificativ în conducerea țării.
În cele din urmă, Spania a traversat un blocaj major după alegerile generale din 20 decembrie 2015, când guvernul condus de Mariano Rajoy a rămas interimar timp de 314 zile, până la formarea unui nou executiv, evidențiind dificultățile întâmpinate în contextul politic actual.
