Legea integrității a fost respinsă la vot în Senat. Abrudean: Legea va fi redepusă vineri la Parlament pentru a preveni pierderea fondurilor din PNRR / Amendamentul PSD la lege a generat dispute între Zamfir și Bolojan.
Legea integrității a fost respinsă în Senat: dezbateri aprinse și reacții politice
Într-o zi tensionată la Senat, legea integrității a fost respinsă joi, neavând suficiente voturi pentru a fi aprobată. Grupurile politice PSD și UDMR au votat în favoarea inițiativelor legislative, însă aceste eforturi nu au fost suficiente. Discuțiile au degenerat rapid, în centrul atenției aflându-se un amendament controversat depus de PSD, care prevede ca faptele de integritate aplicate retroactiv să ducă la încetarea mandatelor, inclusiv în cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
Senatorul PSD Daniel Zamfir a lansat acuzații dure împotriva Guvernului, susținând că acesta „sacrifică 770 de milioane de euro” pentru a-l proteja pe Fritz. De cealaltă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a replicat că modificarea propusă este „profund neconstituțională”, evidențiind riscurile legate de blocarea fondurilor europene, care sunt esențiale pentru România.
Mircea Abrudean, președintele Senatului, a explicat motivele pentru care Partidul Național Liberal s-a abținut de la vot. El a subliniat că amendamentele depuse prin PSD ar fi condus la declararea întregii legi ca neconstituționale, sporind astfel riscurile financiare pentru România. Abrudean a anunțat că legea va fi redepusă vineri, fără amendamentele controversate, pentru a asigura că țara poate beneficia de fondurile din PNRR.
Într-un alt context, Dominic Fritz a reacționat vehement la propunerile legislative din cadrul PSD, calificându-le ca fiind „vădit neconstituționale” și subliniind că acestea vizează personal situația sa. Această dispută subliniază tensiunile crescute din politica românească, acolo unde interesele individuale se amestecă adesea cu deciziile legislative, afectând astfel bunăstarea economică a țării.
Legea integrității are un rol crucial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, iar nedepășirea acestei legi într-o formă acceptabilă ar putea avea consecințe majore, inclusiv obligarea României să restituie sume considerabile deja cheltuite. Această situație alarmantă a dus la apeluri din partea liderilor politici de a acționa rapid și eficient pentru a evita pierderi financiare semnificative în context european.
