Oana Gheorghiu critică cumulusul de funcții din companiile de stat din domeniul energetic: „10 persoane dețin nu mai puțin de 47 de funcții în 16 companii”
Oana Gheorghiu acuză cumulul de funcții din companiile de stat din energie
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a atras atenția asupra unei situații alarmante din companiile de stat din sectorul energetic, unde un număr restrâns de persoane dețin un număr semnificativ de funcții. Potrivit afirmațiilor sale, zece indivizi cumulează nu mai puțin de 47 de funcții în 16 companii, având venituri lunare care pot ajunge la 75.000 de lei. Această problemă nu este doar o chestiune de cumul de funcții, ci evidențiază o serie de disfuncționalități legislative care permit perpetuarea acestor practici.
Statistica ingrijorătoare a veniturilor din cumul
Analizând mai în detaliu veniturile, Gheorghiu a subliniat că printre cei zece oameni, cele mai ridicate câștiguri se înregistrează astfel: o persoană câștigă 75.000 lei din două funcții în consilii de administrație și o funcție executivă, iar alta, 59.000 lei în circumstanțe similare. Există și persoane care își ating venitul lunar de 58.700 lei dintr-o funcție executivă și o provizorat în consiliul de administrație. De asemenea, altele obțin între 34.200 și 52.000 lei lunar, din diverse consilii de administrație. Această statistică arată cum aceiași indivizi ocupă simultan funcții multiple, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței managementului și asupra fairplay-ului economic în acest sector.
Critica legislativă și propuneri de reformă
Gheorghiu a propus eliminarea „portițelor” legislative care permit practicile de cumul de funcții. De asemenea, a evidențiat că 25 de persoane dețin 77 dintre cele 288 de mandate active din companiile de stat din energie, o dovadă clară a concentrării puterii decizionale la un număr restrâns de indivizi. Tensiunea în societate este maximă, având în vedere că strategia și investițiile din ultimii ani nu par să fie corecte, având în vedere prețul ridicat al energiei care afectează atât economia, cât și bugetul familiilor.
Sprijinul autorităților și schimbarea paradigmei
După cum a menționat Gheorghiu, sub conducerea lui Ilie Bolojan la Ministerul Energiei, autoritățile au început să aibă acces la datele necesare pentru a evalua situația și a identifica problemele din sistem. Primul pas esențial, în opinia sa, este diagnosticarea corectă a problemelor existente și a lacunelor legislative care permit perpetuarea acestor anomalii. În mod clar, situația din sectorul energetic nu poate continua sub actuala paradigmă, care favorizează un grup restrâns și menține statu quo-ul, în detrimentul eficienței și transparenței.
Revocarea persoanelor din funcții și dificultățile întâmpinate
Gheorghiu a semnalat și dificultățile legate de revocarea persoanelor aflate în funcții de conducere, subliniind că, înainte de adoptarea Legii nr. 158/2025, acest proces era plin de obstacole legale și adesea costisitor pentru stat, întrucât persoanele revocate câștigau procesele în instanță. Cu toate acestea, noua legislație facilitează procesul de revocare, dar absolutizarea performanței rămâne un aspect complicat, care depinde de calitatea negociată a contractelor de mandat.
Concluzie asupra reformei necesare
Oana Gheorghiu a declarat că reforma reală nu se poate limita la adoptarea de noi legislații, ci este crucială închiderea „portițelor” care au permis abuzuri și neglijarea intereselor statului de-a lungul timpului. Încetarea risipei în companiile de stat este o prioritate urgentă, iar acțiunile trebuie să reflecte o voință politică puternică pentru a schimba actuala direcție. Criticile aduse sistemului indică o necesitate urgentă de reformă și transparență în sectorul energetic, un domeniu vital pentru întreaga societate.
